CultARTlife prezintă Obiceiuri și Tradiții de Ajunul Bobotezei



Ajunul Bobotezei este sărbătoarea dinaintea Bobotezei şi are o mare încărcătură duhovnicească. 

În Ajunul Bobotezei oamenii trebuie să celebreze această sărbătoare prin post negru. Cine va posti în această zi va avea noroc tot anul. Totodată în ajunul Bobotezei, preotul merge pe la toate casele cu Iordanul, sfinţiind gospodăriile cât şi pe locuitorii acestora. Dacă preotului îi va scârţâii zăpada  sub picioare, oamenii spun că va fi un an bogat şi rodnic.


În ajunul Bobotezei există multe obiceiuri referitoare la vreme. Dacă în dimineaţa de 18  ianuarie e brumă pe pomi vor fi poame multe şi bune. Dacă picură din streaşină va fi o vară ploioasă. O altă tradiţie spune că în ce direcţie va stropii preotul cu busuiocul înmuiat în agheasmă, de acolo vor veni ploile de peste an.

Un obicei foarte vechi este acela că fetele trebuie să ia de la preot o crenguţă de busuioc sfinţit şi să-l pună noaptea sub pernă pentru a-şi visa ursitul. Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele îşi legau pe degetul inelar un fir de mătase roşie busuiocul primit. Dacă în ajun de Bobotează o fată nemăritată alunecă pe gheaţă, aceasta se va căsători în anul ce urmează.

Bătrânii spun că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul.

În unele zone, copiii mergeau să colinde în seara de 18 spre 19 ianuarie pentru a vesti sosirea preotului “cu crucea”. Gospodarii îi răsplăteau pe colindători cu mere, nuci şi prăjituri pe care copiii le strâng în trăistuţele lor.

Sursa - Artinfinit

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu