Poeziile scrise de ea îți
pătrund până în adâncul sufletului și rămân acolo pentru mult timp. Scrie
frumos, profund, simplu, dar nu simplist. Îndrăgostită de poezie, merge pas în
pas cu ea, lăsând impresia că doar prin versuri
respiră. Recent a devenit membră a Uniunii Scriitorilor Europeni,
filiala Republicii Moldova. A publica prima carte – ”Poeme” – și spune că nu se
oprește aici, căci are planuri de viitor mărețe. Dorina Codreanu. Vă invit să o cunoașteți.
Ce trebuie să știe cititorii
site-ului CultARTlife despre Dorina
Codreanu?
Dorina Codreanu este o persoană simplă și visătoare. Ador frumosul, iubesc
arta și sunt fascinată de literatură. M-am născut în satul Ștefănești, raionul
Florești. Am absolvit o facultate de Arte Plastice și Design în Chișinău, iar
la moment lucrez ca vânzător-consultant într-un magazin de haine pentru
bărbați. Încă nu sunt căsătorită și deci, am mult timp liber pentru a scrie
poezii.
Când ai descoperit pasiunea
ta pentru poezie?
Am început să scriu în școală, prin clasa a zecea. Chiar zilele astea,
fosta mea profesoară de Limba Română mi-a trimis câteva creații stângace de-ale
mele. Apoi nu am mai scris până acum doi ani, când am început a trimite mici
catrene la un post de radio din Chișinău. Văzând că le place, am început a scrie
deja poezii mai lungi și chiar fabule, care erau citite în direct și care
plăceau. Am fost susținută practic de
persoane necunoscute și am hotărât să continui! Și iată, scriu până în prezent.
De unde vine această
pasiune?
Eu sunt o fire mai emotivă și
foarte sensibilă. Iubesc foarte mult natura, iarba, copacii, cerul… Am
crescut în sat și copilăria mea m-a marcat foarte mult și mă inspiră și azi să
scriu poezii. Cred că de acolo vine pasiunea mea, din satul natal, căci îmi
place să scriu despre el, despre casa
părintească, câmpia unde alergam când eram mică, părinți, școală… De fapt,
scopul meu este să scriu despre ceea ce
nu aș vrea să uit niciodată. Vreau ca și beneficiarii creațiilor mele să nu
uite de unde au pornit, de casa părintească și de locurile natale.
Scrii atunci când ai
inspirație sau te impui?
De obicei, atunci când am inspirație. Și asta se întâmplă foarte des.
Dimineața, când plec la serviciu, în autobus,
scriu câte o poezioară pe care o
postez direct pe facebook. Aș putea să
scot chiar o cărțulie cu ,,poezii din autobus’’. Au fost momente când m-am
impus să scriu, dar recunosc - este mult mai greu. Poezia trebuie să vină din
suflet, trebuie trăită și simțită, dar nu scrisă ,,la comandă’’.
Ce te inspiră?
Foarte mult mă inspiră muzica! De obicei, ascult muzică și așa îmi vin
în minte versurile sau ideea de o poezie. Îndată pun piesa pe ,,repeat’’
și scriu. Sau o imagine, un peisaj sau
chiar un singur cuvânt mă inspiră. A fost un caz când noaptea m-am trezit cu o
frază în gând ,,Plânge-o frunză de copac’’.
Până am adormit(2 minute) deja prima strofă era gata!
Cine te susține?
Deja sunt multe persoane care mă susțin: prietenii, iubitul, familia mea
întotdeauna au fost alături de mine.Totuși, sunt câteva persoane care au
contribuit în mod special la debutul meu literar: Cristina Costov - datorită ei
am făcut cunoștință cu minunatele Ludmila Sandu și Diana Zlatan - Ciugureanu
care, la rândul lor, au văzut în mine acea mică flacără care ardea și m-au
ajutat să o mențin; Diana m-a ajutat să public unele poezii ale mele în
antologia doamnei Elena Volcinschi, acesta a fost de fapt primul meu debut
literar; Ludmila Sandu a povestit despre mine domnului Alexandru Mihăilă de la
Papirus Media din Roman (România). Și iată că așa, cu susținere și încredere,
am reușit să scot la iveală prima carte.
Recent, a ieșit de sub tipar prima ta carte. Ce
sentimente trăiești acum, când ți-ai văzut visul împlinit?
Ce simt? Nuștiu dacă pot să redau ce simt! Sunt fericită! Acum un an
doar visam la o carte a mea și știam că odată și odată se va întâmpla asta și iată că acum e gata!
Iar mie nu-mi vine să cred încă! Toate astea, datorită unor persoane care mereu
vor ocupa un loc important în viața mea.
Povestește-ne despre carte.
Este o carte în care am depus
mult suflet. Toată dragostea mea pentru natură și viața satului am înșirat-o în
versurile acestei cărți.Sunt poezii mai mult patriotice, în care povestesc
momentele copilăriei, atunci când
alergam prin colbul uliței satului meu, sau seara când stateam în ogradă și
ascultam cântecul greierilor și povestile bunicii. Sunt sigură că această carte
va provoca multe amintiri frumoase și valuri melancolice atunci când va fi
citită. Dat fiind faptul că am absolvit o facultate de arte, toate ilustrațiile
din carte, inclusiv coperta, îmi aparțin.
Pregătești o lansare?
Desigur! Chiar două! Voi face o lansare mai întâi în satul meu natal,
căci știu că consătenii mei așteaptă cu nerăbdare cartea care, desigur, este dedicată lor și satului Ștefănești. Apoi
voi face o lansare și la Chișinău unde, de asemenea, am foarte mulți prieteni și cunoscuți pe care
îi aștept cu drag să-mi fie alături în ziua lansării. Detalii vor fi pe pagina
mea de facebook.
Ce preferințe mai ai? Ce îți place să faci
înafară de poezie?
Ador tot ce este legat de artă! Am încercat a face multe: bijuterii
handmade, portrete, mici picturi, décor pentru nunți, etc, dar m-am oprit la pictura pe sticle. Folosesc
tehnica ,,point to point ‘’pentru a picta pe sticle atât pline, cât și goale,
pentru décor și nu numai, dar și pahare, farfurii și borcănașe pentru cafea.
Ce planuri de viitor ai?
Urmează și alte cărți?
Da! Urmează! Nu mă opresc aici.
Deja planific următoarea carte. Vreau să scriu fabule, dar și proză să încerc.
Desigur, păstrez aceeasi tematică și
stil. Am planuri mărețe și sper, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă perseverență, să-mi realizez
toate visurile.
Să fie într-un ceas bun!
Anna Casian-Musteață
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu