Expoziția ”Dragoș Patrașcu – DADA LAND” va fi deschisă la sfîrșitul acestei săptămâni

Vineri, 19 februarie, 2016, ora 15:00, în incinta Muzeului Naţional de Artă al Moldovei va avea loc vernisajul expoziţiei personale ”Dragoş Patraşcu - DADA LAND”.

Expoziția de față întrunește lucrări de pictură, grafică și instalații, realizate de către artistul român Dragoş Patraşcu. 


Artistul s-a născul la 12 septembrie 1954, Floreşti, România. Este absolvent al  Universității de Arte „George Enescu”, Iaşi, Facultatea de Arte plastice, Decorative şi Design, secția Pedagogia Artei. În anul 2005 a obținut titlul de doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Filosofie, specializarea Estetica. În prezent este profesor universitar,  dr. la secţia de grafică a Facultăţii de Arte vizuale și Design, Iași. Din 1990 este membru al UAP din România. Artistul a avut numeroase expoziții personale și de grup în țară și peste hotare. Dragoș Patrașcu a obținut mai multe premii și distincții, printre care pot fi menționate:  Premiul revistei „Cronica” pentru afirmare în creaţia plastica (1990); Premiul pentru grafică la Bienala Naţională de artă din Buzău (2000); Premiul pentru grafică, ,,Saloanele Moldovei’’, Chişinău (2000); Premiul „V. Pogor” acordat de Primăria Municipiului Iaşi pentru activitate artistică (2001); Ordinul „Meritul Cultural ” în grad de Cavaler, acordat de Președinția României (2004); Medalie de Aur pentru creaţie artistică și Ordinul Leonardo da Vinci în cadrul Săptămânii Europene „Creativitate şi Inovaţie”, Muzeul Unirii Iași (2013, 2014); Premiul pentru Grafică, Salonul ARTIS (2015); Premiul pentru organizarea și coordonarea bienalelor ,,Salonul de Desen’’ și ,,Erotica’’ (2015). Lucrările artistului se păstrează în colecții de stat: Muzeul de artă din Iași, Muzeul de artă din Bârlad, Muzeul de artă din Vaslui, Muzeul ”Mihai Eminescu”, Iași, Muzeul ”Vasile Pogor”, Iași, Muzeul de Artă din Cluj, Institutul de cultură și cercetare umanistă, Veneția.

De ce DADA LAND? Pentru că dadaismul a rămas ca o stare de spirit. O negare şi o afirmare în acelaşi timp. În anul 1916, la Zürich, în Elveţia, un tânăr român venit la studii, Tristan Tzara, pune bazele unei mişcări, iniţial de protest, al cărei nume, DADA, provine dintr-un „hazard obiectiv” cum spunea poetul suprarealist Gellu Naum Pentru că Tristan Tzara, un pseudonim de altfel, s-ar traduce „trist în ţara sa”. Sau, cum îi spuneau francezii, cel din „ţara triştilor”. Şi chiar dacă timpul a trecut şi vremurile se spune că s-au schimbat, din nefericire, un procent considerabil din locuitorii acelei ţări au rămas la fel de trişti.
Pornită ca o mișcare anarhică îndreptată împotriva ororilor Primului Război Mondial care nu se mai sfârșea, DADA s-a transformat dintr-o mişcare rebelă într-unul dintre cele mai radicale şi mai creative curente artistice ale secolului XX, iar iniţiatorul lui, poetul şi scriitorul T. Tzara, a fost considerat, peste ani, una dintre personalitățile cele mai importante ale istoriei artei moderne, un „perturbator cultural profesionist”, cum l-au numit criticii.
Expoziţia cuprinde o instalaţie concepută din obiecte asamblate şi obiecte ready-made – aşa-zisele „obiecte de-a gata” (Marcel Duchamp), cu sau fără intervenţii asupra lor. De asemenea, este prezentată o selecţie de desene în acril pe hârtie manuală, o serie de picturi pe pânză în pastă groasă, neagră, pe un fond roşu aprins, ca nişte faruri în noapte, şi câteva panouri cu texte în relief având obiecte inserate şi asamblate. Lucrările pe pânză şi desenele reprezintă o selecţie din mai multe perioade şi cicluri, precum Note despre linie, Lupta cu îngerul, Desene stânjenitoare, Oameni cuminţi.
Proiectul îşi propune să „vorbească” despre explorarea miezului ascuns al lucrurilor şi despre întâlnirea cu o realitate mai profundă, prin întâmplări, prin oameni, prin lucruri şi în acelaşi timp o rememorare a unor stări de spirit dintr-un trecut colectiv. Soarele mâniei, Soarele îndoielii, Soarele inocenţei, ca metafore universale, reprezintă ciocnirea dintre om şi forţele obscure, atât din adâncul, cât şi din afara fiinţei lui.
Instalaţia este un concept deschis şi variabil, în progres, modificându-şi dimensiunile şi configuraţia în funcţie de spaţiu şi de ideea la care este „supusă”.
Această instalaţie diminuează rolul obiectului singular, „supremaţia” şi „citirea” lui ca element preţios prin unicitate, de sine stătător, orgolios prin impunere poematică sau simbolică. Obiectul (personajul) se pierde în mulţime, devine corp comun cu ea, o parte din întreg. În acelaşi timp, el îşi păstrează personalitatea şi unicitatea, dorindu-şi să atragă atenţia, să fie „luat în seamă”.
Este şi un elogiu adus diferenţei, într-o lume cu o puternică tendinţă de uniformizare a mentalităţilor şi chiar a gustului.
DADA LAND este „poemul” care nu cruţă îngerul.”Dragoş Pătraşcu
 
Expoziția va rămâne deschisă până pe data de 20 martie 2016.
        

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu